Silistra este un oraș străvechi, a cărui istorie se spune ca o legendă purtată de brizele Dunării. Cu mai mult de două milenii în urmă, aici trăiau triburi traco-dacice, care venerau natura și ridicau temple în cinstea zeilor lor. În aceste ținuturi se înălța vechiul oraș, ale cărui temelii au fost mai târziu puse de romani.

În secolul I, împăratul roman Traian a fondat Durostorum – o fortăreață puternică ce proteja granița de nord a Imperiului Roman. Orașul a prosperat, străzile erau pline de viață, iar soldații romani vegheau asupra liniștii limesului dunărean. Legendele spun că în acele vremuri Durostorum nu era doar un centru militar, ci și unul spiritual. Aici se nășteau sfinți, iar creștinismul își adâncea rădăcinile în inimile oamenilor.

Odată cu căderea Imperiului Roman, au început noi încercări. În secolul VII, aici au venit strămoșii bulgarilor, conduși de Han Asparuh. Orașul a primit un nou nume – Drăstăr – și a devenit parte a noii țări bulgare. De-a lungul secolelor, fortăreața s-a consolidat ca unul dintre cele mai importante centre bulgare. Zidurile ei au rezistat atacurilor dușmanilor, iar spiritul bulgarilor a fost de neclintit. Aici, Sf. Metodiu a lucrat la misiunea sa educațională, lăsând o amprentă de neșters în istoria popoarelor slave.

Dar furtunile istoriei nu au ocolit Drăstăr. Bizantinii, cruciații și osmanii s-au luptat pentru stăpânirea acestuia. În secolul XV, orașul a căzut sub stăpânirea otomană și a primit numele de Silistra. A devenit un important centru comercial, iar în jurul său s-au ridicat noi fortărețe pentru a proteja malurile Dunării.

Perioada Renașterii a adus o nouă speranță. Locuitorii Silistrei au început să construiască școli, să citească cărți și să lupte pentru libertatea lor. Când a venit eliberarea, orașul a devenit un simbol al spiritului bulgar și al neclintirii.